
![]() |
![]() |
![]() |
Succesul implementarii unui ERP este un subiect cu o lunga istorie, care a generat o cazuistica bogata. In incercarea de a creste sansele de reusita a unui astfel de demers, au fost create modele de implementare, prezentate “retete” de succes, au fost examinate cazuri extreme, in general negative, care sa ajute la evitarea greselilor uzuale.
In general, conform studiilor publicate, exista doua tipuri de motivatii care determina implementarea unui ERP:
1. Motivatii tehnologice
2. Motivatii operationale
Statistic, cei mai importanti factori de risc care afecteaza implementarea, sunt:
Lipsa implicarii top managementului in implementare. Delegarea totala a responsabilitatii duce la neintelegerea dimensiunii proiectului, la neconstientizarea eforturilor umane depuse si a estimarii incorecte a necesarului de resurse. In cazul aparitiei unui impas major, managementul nu poate lua decizii corecte, obiective, pentru deblocarea situatiei.
Definirea deficitara a cerintelor. Aceasta situatie apare ca fiind responsabila pentru 60% din totalul implementarilor esuate, deoarece in baza cerintelor definite se selecteaza sistemul ERP.
Selectia unui sistem ERP nepotrivit. Pe langa definirea deficitara a cerintelor, procesul de selectie mai este puternic afectat urmatorii factori:
Alocarea inadecvata a resurselor. Lipsa implicarii top managementului in implementare sau dorinta de a reduce costurile implementarii conduc la supralicitarea echipei de implementare si nu numai. Adeseori persoanele desemnate ca fiind responsabile de proiect nu au experienta necesara unei implementari si nu sunt factori de decizie in cadrul organizatiei. Un exemplu clasic este desemnarea exclusiva a responsabilitatii implementarii in sarcina departamentului IT.
Planificarea si urmarirea deficitara a proiectului implementarii. Daca procesul de implementare nu este detaliat intr-un plan de proiect, cu etape clar definite, cu faze de acceptanta si responsabili, cu resurse alocate pe fiecare faza a proiectului, nu se va putea urmari desfasurarea implementarii, arderea etapelor, nivelul operational al proiectului, timpii ramasi pana la finalizare etc.
Slaba comunicare in cadrul proiectului. Organizatia trebuie sa fie in cunostinta de cauza in ceea ce priveste ratiunea implementarii unui sistem ERP, ce eforturi sunt necesare si ce beneficii vor rezulta in urma implementarii. Procesele implementate in ERP au un caracter interdepartamental, o buna comunicare este esentiala in asimilarea coerenta a acestora la nivelul organizatiei.
Reduceri de costuri nefundamentate. Din dorinta de a reduce costurile aferente implementarii, se poate opta pentru reducerea sau eliminarea anumitor faze ale implementarii, pentru reducerea perioadei de training sau pentru restrangerea echipei de implementare. Companiile mari pot opta pentru lansarea in productie a sistemului fara o faza de simulare si acceptanta, in ideea ca eventualele minusuri se vor mai corecta pe parcurs. Riscurile asumate in acest fel sunt uriase in cazul aparitiei unei situatii neprevazute, care poate bloca organizatia.
Definirea deficitara a cerintelor.
Daca in cadrul organizatiei nu exista o persoana care sa mai fi participat la o implementare de ERP, exista probabilitatea ca managementul sa nu fie constient de riscurile implementarii. Deci nu isi vor defini obiectiv nevoile.
Slaba comunicare in cadrul proiectului.
Neestimarea corecta a timpilor si eforturilor
Training inadecvat.
Reduceri de costuri nefundamentate.
Maparea incorecta a proceselor de afaceri pe sistemul ERP
2. Compania are unul sau mai multe sisteme informatice, integrate sau nu, care nu mai satisfac necesitatile curente.
Riscuri:
Rezistenta la schimbare.
3. Compania a esuat in implementarea unui sistem ERP si decide reluarea procesului.
Slaba comunicare in cadrul proiectului.
Definirea deficitara a cerintelor.
Lipsa implicarii top managementului in implementare.
4. Compania pierde teren in fata competitiei si vede in implementarea unui sistem ERP o solutie salvatoare.
Neestimarea corecta a timpilor si eforturilor.